Ioana - interpretarea desenului familiei

Ioana are sase ani si este la gradinita inca. Mai are un frate mai mare si locuieste cu familia intr-un apartament. In apropriere locuiesc si bunicii din partea tatalui, cu care se impaca foarte bine, iar din cand in cand mai doarme si pe la ei.

Mereu , la desenul familiei, Ioana deseneaza o familie de patru persoane, iar in partea dreapta gasim mereu soarele.

Ioana a facut doua desene la interval de sapte zile , dar voi lua in calcul doar unul. Vreau doar sa remarc asemanarea dintre ele din punct de vedere al culorii , asezarii in pagina si al formei personajelor. Ambele desene sunt facute in trei culori ( rosu-galben-negru si rosu- galben- albastru) iar rosu predomina. Culorile sunt de obicei calde.

Observam in desenul nr.1 ca parintii sunt asezati in stanga si in dreapta copiilor, dar mama ( care este in dreapta ) este usor inclinata, spre soare, care parca o absoarbe. Aici vedem relatia buna dintre mama si tata asa cum o vede Ioana. In desenul nr.2, Ioana a asezat parintii unul langa altul , iar mama tot langa soare, in partea dreapta a desenului care oricum este partea tatalui.

Elementul de sexualizare este fusta galbena ( desenul nr. 2) pe care o gasim si la mama si la Ioana, iar galbenul este intelepciunea, superioritatea. Reiese din desen ca se identifica cu mama . Observam ca in acest desen cea mai valorizata este chiar desenatoarea , care a folosit cele mai multe culori pentru ea: rosu, galben si albastru ( candoarea, seninatatea)

Personajele sunt asezate in centrul foii si usor in partea superioara , toti zambesc , desenul este centrat, proportiile sunt respectate. Mama este desenata un pic mai mare, iar pozitia picioarelor este identica la cele doua personaje feminine , de unde vedem iar dentificarea cu mama. Mama este totusi desenata fara maini, ceea ce ne arata un conflict. Cum relatia dintre cele doua este foarte buna, iar mama nu o bate niciodata, interpretez ca este o dorinta inconstienta de a o face dependenta de familie si de ea, Ioana.

In acest desen centrul psihologic corespunde cu centrul geometric al desenului. Dimensiunile mari ale personajelor si folosirea culorii rosu fara frica, ne arata o personalitate dinamica, extroverta, o fetita care are mare incredere in ea.

Langa ea a desenat pe fratele ei , pe care l-a ridicat putin mai sus, in incercarea de a-l valoriza. Dintre cele patru personaje , doar fetita si mama par a fi in miscare. Bratele deschise ale personajelor ne arata un grad mare de socializare al fetitei. In desenul mamei, observam ca a desenat o gura foarte accentuata, ceea ce inseamna ca ea vede la mama o tulburare alimentara sau o dependenta orala.

Ca o concluzie, este un desen bun , facut intr-un mod specific unui copil de sase ani , impacat cu sine , cu cei din familie si cu mediul inconjurator.